BluePink BluePink
XHost
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Learn how to write code!

by Eric S. Raymond

Daca nu şti să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari.Nişte tutoriale foarte bune sunt disponibile pe pagina web www.python.org. Java este un alt limbaj bun pentru a învăţa să programezi în el. Este ceva mai dificil decât Python dar produce un cod mai rapid. Este un limbaj care e foarte bine să fie ştiut. Dar trebuie să fi conştient că nu o să ajungi un hacker, nici măcar un programator dacă şti unul sau două limbaje de programare, trebuie să inveţi să gândeşti problemele de programare la modul general, independent de limbaj. Pentru a fi un hacker adevărat trebuie să ajungi până în punctul în care să reuşeşti să înveţi un limbaj nou în câteva zile făcând asociaţii cu ceea ce şti deja. Asta înseamnă că trebuie să şti mai multe limbaje diferite. După ce depăşeşti faza iniţială şi o să incepi să înţelegi principalele concepte trebuie să înveţi C, limbajul pe baza căruia a fost construit Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă şti unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi prima data. O să observi că o să fi mult mai productiv in alte limbaje decât în C. C-ul este foarte eficient, şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul memoriei şi a resurselor este lăsat în seama programatorului. Tot codul acesta este complex şi predispus la probleme ( bug-uri ) şi va consuma foarte mult timp. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului ( ex:Python ). Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt Perl şi LISP. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o scri programe în Perl tot trebuie să şti să înţelegi o sursă. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fi capabil să înţelegi aceste programe. LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti LISP pentru a scrie programe. ( Poţi să capeţi nişte experienţă în LISP uşor scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP. ) Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri. Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile ( mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi ). Pot să înveţi despre un limbaj din carţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e să (a) citeşti programe şi să scri programe. Peter Norving care este unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit Teach Yourself Programming in Ten Years. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia. A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii .... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale. Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă ( open-source ), unelte pentru programare şi sisteme de operare ( toate construite de hackeri ) sunt acum disponibile pentru oricine.